Daca te afli pe ruta Brasov – Sighisoara, o oprire de 2-3 ore la Racoș nu strica. Te abati de la E60 doar 10 km si ai parte de o excursie in trecutul geologic al terei. Poti vizita Lacul de Smarald, Vulcanul Stins, Coloanele de Bazalt si Castelul medieval Sukosd-Bethlen de la Racoș.
Am vizitat pe o caldura „vulcanica” Lacul de Smarald, Vulcanul Stins, Coloanele de Bazalt si Castelul medieval Sukosd-Bethlen de la Racoș Brașov. „Intrarea” pe Complexul Geologic Racoşul de Joș este 20 Lei pentru adulti si 15 Lei pentru copii. De ce am pus intrarea cu ghilimele? Deoarece este un camp pentru care trebuie sa platesti o taxa de intrare, ce ulterior iti permite sa vizitezi si castelul, iar daca ai pierdut biletul sau nu mai ai timp sau pofta sa vizitezi si castelul, practic ai platit o taxa pentru a putea iesi din localitate. Invers, daca ai vizitat Castelul Sukosd-Bethlen si ai pierdut/aruncat biletul, daca mai vrei sa vizitezi si Complexul Geologic Racoşul de Jos, va trebui sa platesti din nou taxa de intrare. In fine, exista si alte locuri pe planeta care sunt situate in arii protejate pentru care se plateste o taxa de vizitare/sedere peste noapte…
Trebuie sa va calculati bine momentul in care doriti sa vizitati zona, deoarece de la iesirea din localitate drumul nu mai este asfaltat, iar o masina din clasa micro nu prea se descurca. Pe timp ploios nu va recomandam nici cu o masina de teren sa mergeti pe acele locuri, iar iarna este inchis. Ce inseamna sa inchizi o asemenea zona nu inteleg, dar ma gandesc ca nu mai platesti taxa de vizitare. Si apropo de drumuri si de taxe, exista un drum secundar situat mai sus cu cativa metri de cel principal, care nu are „taxa de iesire”, pe care noi l-am descoperit doar la coborare.
Este bine sa stiti ca exista doua locuri amenajate ca parcări in care exista toalete, iar in parcarea principala din zona complexului geologic, aproape de lac, este un mic restaurant si un chiosc, unde puteti sta la umbra sa va „trageti sufletul” si sa va racoriti gurile.
Pe scurt: daca va place aventura, acest complex, impreuna cu castelul medieval, nu trebuie ratat.
Si inca ceva, aveti grija cu ce incaltari va prezentati pe munte!
Va invitam sa vedeti filmul facut in cele 3 ore cat am stat la Racoș:
Activităţi interzise in complexul geologic:
- Apropierea de pereții și malurile carierelor!
- Aruncarea sau depozitarea deșeurilor de orice
- Camparea în afara zonelor special amenajate!
- Înregistrarea foto-video în scop comercial fără acordul custodelui!
- Circulatia cu mijloace de transport motorizate cu excepția proprietarilor de terenuri din arie
- Recoltarea rocilor și distrugerea formațiunilor geologice!
- Aprinderea focului!
- Îînotul!
- Pescuitul!
- Recoltarea oualor!
- Distrugerea vegetatiei și păşunatul neautorizat!
- Spălatul în apa cu substante chimice!
- Zgomotul si poularea fonică peste 45 dB!
Harta Complexul Geologic Racoşul de Joș
Lacul de Smarald – (Geositul Brazi)
In locul acestui lac la începutul anilor 2000 era o cariera de piatră activa de unde se exploata bazaltul (lava bazaltica solidificata). Bazaltul este folosit mai ales in construcții (drumuri, cai ferate) dar şi pentru decorațiuni, statul etc. Prin incalzirea și extrudarea bazaltului este produsă vata bazaltică, un produs excelent folosit ca izolator termic. Odată cu adâncirea carierei a fost atins un nivel de la care a izbucnit un mic izvor de apă. Acesta, impreună cu apa de ploaie şi topirea zapezii au format un lac al cărui nivel crește anual cu câţiva centimetri. Această schimbare a nivelului de apă. Astăzi lacul are o adâncime de aprox. 15-20 metri. Culoarea de „smarald” a lacului se datorează unor alge verzi şi a unor particule de roca foarte mici care se află în suspensie in lac reflectând lumina soarelui. Lacul are diferite nuante in diferite perioade ale zilei pentru că îşi schimba culoarea în funcție de unghiului de cadere a razelor de soare sau/și în funcție de anotimpuri. Culoarea cea mai intensă este primavara şi vara cand infloresc algele.
Lacul de Smarald – (Geositul Brazi)
Lacul de Smarald – (Geositul Brazi)
Geoparcul Carpaterra – Vulcanul Stins – (Geositul Dealul Heghes)
Acest vulcan apartine ariei protejate (IUCN III) Complexului Geologic Racosul de Jos şi este unul dintre martorii vulcanismului din Câmpul Vulcanic Munții Persani. Are o vârstă de aprox. 1,2 milioane de ani şi s-a format in urma eruptiilor de tip Strombolian. În timpul erupțiilor explozive, fragmente de lava incandescentă şi blocuri semisolide au fost aruncate din hornul vulcanic, apoi au căzut în jurul craterului formând un con vulcanic similar cu conul de scorie Eve. Bombele mai mari au căzut mai aproape de homnul vulcanului, în timp ce fragmentele de lapili şi cenusa vulcanică au rămas în coloana de erupție mai mult timp şi au acoperit partea marginală a vulcanului, Putem vedea cum scade granulometrial produselor vulcanice (cenușă: <2 mm, lapili: 2-64 mm, bomba 64 mm) din centru (horn/cos) spre margini. Aceste tipuri de explozii vulcanice pot dura de la câteva săptămâni până la câțiva ani.
După încetarea activității vulcanice, vegetația a inceput sa crească, acoperind vulcanul. Datorită excavarii scoriei (zgura) s-a format această gaură în pământ, permiţând o vedere unică în interiorul conului de scorie. Aceste scorii vulcanice conțin multe vezicule, urmele fostelor bule de gaz din magma eruptă. De fapt, aceste bule de gaz au declanşat evenimentele explozive scurte in repetate randuri. Pe măsură ce materialul erupt se solidifică rapid, rămăşiţele bulelor de gaz au fost conservate în scorie in timp ce gazele vulcanice au scăpat. Culoarea rosiatică a rocil se datorează oxidării termice a rocii care conține mult fier.
In aceasta zona a fost filmata o parte din filmul Django.
Geoparcul Carpaterra – Vulcanul Stins – (Geositul Dealul Heghes)
Coloanele de Bazalt – Racoș
Coloanele de bazalt de la Racoş sunt localizate în cariera MTTC, care apartine Complexului Geologic Racos. Exploatările de bazalt s-au oprit în anii ’60 ai secolului trecut, când situl a fost declarat monument al naturii. Curgerile de bazalt aparțin primei perioade de erupție din zona Racoş, care au avut loc în urmă cu cca. 1,3-1,4 milioane de ani.
Privind coloanele vedem următoarea succesiune de „punere în loc a bazaltelor”. În bază, pe o înălţime de 6-8 m, coloane verticale, decimetrice, pentagonale. Deasupra coloanelor decimetrice se dezvoltă o curgere orizontală bazaltică cu grosimea de max. 2 m. Peste curgerile bazaltice, se dezvoltă coloane metrice, verticale, pentagonale. În ultimul timp cercetările de teren au identificat în cariera MTTC şi coloane centimetrice.
Coloanele de Bazalt – Racoș
Coloanele de Bazalt – Racoș
Castelul Sukosd-Bethlen – Racoș
Am mai fost prin cetati medievale si biserici fortificate din Transilvania care au fost renovate, dar cu regret va anunt ca acest castel nu se ridica la nivelul celorlalte renovate. Se vede clar ca munca a inceput si nu a fost terminata, asta ca sa ma exprim mai „plastic”. O noua etapa de renovare s-ar impune imediat. La castel, pentru filmare si fotografiere la nunta se plateste o taxa de 250 Lei.
Castelul din Racoș este amintit în literatura de specialitate referitoare la arhitectura nobiliară a Transilvaniei, între rezidențele născute cu ocazia avântului de construcții ce s-a desprins în perioada regnării principilor transilvăneni Gábor Bethlen și György Rákóczi I și al II-lea (1613–1657). Ansamblul din Racoș este considerat un exemplu timpuriu din Transilvania al tipului de castel cu turnuri circulare la colțuri, răspândit pe teritoriul Transilvaniei în cursul sec. al XVII-lea, cel mai bun exemplu fiind în Cetatea Sighișoara.
Castelul Sukosd-Bethlen – Racoș
Castelul Sukosd-Bethlen din Racoș se ridică pe un plan patrulater, în colțuri cu turnuri circulare („bastioane”). În latura sudică sub un turn patrulater foarte înalt se deschide intrarea boltită în curtea interioară, care pe vremuri era înconjurată de aripi de clădiri, cu excepția laturii nordice, unde se ridica doar zidul cu coridorul de apărare și guri de tragere. În afara zidurilor de incintă castelul mai era împrejmuit și de un zwinger cu zidul mai scund, care la colțuri, în linia turnurilor a luat forma unor bastioane italienești de tip vechi (pentagonale) – oferind o protecție mai eficientă turnurilor și poartei. Din aripile de clădiri lipite zidurilor de incintă astăzi există doar aripa de vest și o parte al aripii de sud, aripa estică (cea mai reprezentativă) a fost demolată în 1918. Zwingerul cândva a înconjurat întreaga clădire, astăzi se mai păstrează doar în latura sudică, împreună cu structurile pentagonale, care au protejat turnurile de SV și SE, șanțul de apărare a fost umplut începând cu anul 1911. Zidul zwingerului este prevăzut cu guri de tragere mai înguste, zona de dinaintea poartei cu podul batant a putut fi apărată și cu arme de foc de calibru mai mare prin gurile de tragere de dimensiuni mai mari, deschise în laturile mai scurte al “bastioanelor italienești vechi”. Curtea exterioară în partea nordică a mai fost protejată și de două turnuri hexagonale, legate între ele de un zid din piatră – dintre turnuri cel din vest există și astăzi, ca parte al unei locuințe.
Castelul Sukosd-Bethlen – Racoș
Surse: https://www.facebook.com/visitRacos si https://www.castelulsukosdbethlen.ro
