Am recitit o carte interesanta scrisa de Alvin Toffler, Consumatorii de cultura pentru ca am vrut sa-mi reinprospatez memoria cu o analiza facuta asupra dezvoltarii, chiar a exploziei artei in SUA. Este un fenomen cultural foarte bine analizat, atat artistic, cat si economic, social si politic, din care se pot trage multe invataturi chiar si acum, in anul 2023.
Noi, americanii, părem a dori cu disperare să ni se spună că suntem culți, aşa că specialiștii ne fac hatarul. Omul de afaceri incult care-l zeflemiseşte pe Shakespeare simte în același timp un junghi de vinovăţie.
Dacă nu avem o imagine clară despre condițiile economice ale instituțiilor noastre culturale, nu vom putea evalua niciodată impactul boomului cultural, căci, aşa cum am subliniat, arta şi banii, calitatea uneia şi cantitatea celorlalţi sunt legate intim. – Alvin Toffler
Descriere carte
În această carte, Alvin Toffler (n. 1928 – d. 2016) ne demonstrează încă o dată că forţa şi perspicacitatea sa analitică nu se aplică exhaustiv domeniului economic, ci şi asupra culturii. Revoluţia culturală americană, demitizarea aşa-zisei culturi a elitelor, importanţa banului în promovarea culturii – iată numai câteva dintre temele abordate aici. Am putea spune ca trateaza „ciocnirea civilizatiilor”, a „elitelor civilizate cu barbari care inca nu au descoperit artele”. Cultura română traversează o criză de rentabilitate chiar si in anul 2023, criza care a inceput in anii ’90. Citită de factorii implicați în poziții de decizie, această carte va sugera cu siguranță numeroase soluții si pentru artistii romani. Este descris in carte, foarte detailiat si cu destul de multe exemple, modul in care a inceput sa fie finantata arta si sa fie vanduta publicului, si mai ales, aparitia industriei culturii.
Consider ca aceasta carte ar trebui republicata, deoarece inca se pot trage multe invataturi din ea, chiar si de catre factorii de decizie de la nivelul Ministerului Culturii si al Cultelor sau de la nivelul local. Din multe puncte de vedere, situatia artelor si a artistilor din America de dupa razboi, este asemanatoare cu cea de la noi de dupa revolutie. Factorii de decizie, artistii si promotorii, vor avea de unde invata cum se poate sustine, vinde si subventiona cultura si arta.
Cartea este structurata pe 4 parti, fiecare parte prezentand situatia la zi a consumatorului de cultura american (respectiv, persoana care viziteaza salile muzeelor, asista la spectacole de teatru side opera si de balet, asculta muzica clasica acasa sau sau vizioneaza filme de arta), incepand cu anul 1940 si pana prin 1964, cand este publicata cartea. Sunt prezentate si date statistice despre cantitatea de arta consumata de americani, care este impactul asupra maselor a coborarii culturii la „firul ierbii”, dar si opiniile vehemente care sustin ca o arta accesibila publicului larg nu este buna si duce la degradarea ei. Dupa nuele opinii elitiste, artistul devine un „lucrator” sau „om de afaceri”, din moment ce imboldul financiar il face sa creeze mult mai mult si sa-si dustribuie opera chiar si prin marile magazine ori in cele mai mici orase.
Cuprins carte
PARTEA I – ARTĂ ŞI OAMENI
1. ELITISTII CULTURII
2. CANTITATEA CULTURII
3. CONSUMATORII DE CULTURĂ
4. DINCOLO DE PARVENITISM
PARTEA A II-A – TENDINȚE
5. REVOLTA CLASEI CONFORTABILE
6. CULTURA ÎN CAMPUS
7. CULTURE, INCORPORATED
8. REVOLUTIA ORGANIZATORICĂ
PARTEA A III-A – ARTĂ ŞI BANI
9. SALARIILE ÎN ARTĂ
10. INDUSTRIA CULTURII
11. COSTUL RIDICAT AL CULTURII
12. NOII PATRONI
13. ARTĂ ȘI POLITICĂ
PARTEA A IV-A – EPILOG
14. CALITATE, PENTRU CE?
MULTUMIRI
NOTE
BIBLIOGRAFIE
INDEX
Detalii carte
Editura: Antet
Data aparitie: 1997
Limba: Romana
Coperta: Brosata (paperback)
Numar volume: 1
Numar pagini: 224
Dimensiuni: 200 x 146 x 9 mm
Greutate: 0.17 kg
ISBN/Cod: 973-9241-30-1
Traducator: Mihnea Columbeanu
Titlu original: The culture consumers: Art and affluence in America
Prima publicare: 1964
Toffler, care este cel mai bine cunoscut pentru cartea sa ulterioară Socul Viitorului, susține că creșterea rapidă a bogăției și a petrecerii timpului liber în America de după război a creat o nouă clasă de consumatori de cultură, care au avut mai mulți bani, timp și educație decât oricând înainte. Acești consumatori au cerut mai multe și diverse forme de expresie culturală, de la muzică clasică la pop art, de la balet la rock and roll. De asemenea, au devenit mai activi și mai participativi în alegerile lor culturale, căutând noi experiențe și oportunități de a învăța și de a crea.
Toffler examinează modul în care această explozie culturală a afectat diverse aspecte ale artei, cum ar fi creșterea finanțării federale, apariția organizațiilor non-profit, extinderea educației artistice, proliferarea mass-media și a tehnologiei, competiția dintre sectoarele comerciale și cele necomerciale, etc.. El analizează, de asemenea, modul în care diferite grupuri de consumatori de cultură, cum ar fi amatori, profesioniști, elite, mase, inovatori și imitatori, au interacționat între ele și cu instituțiile de artă.
Consumatorii de cultura este un studiu fascinant și perspicace al modului în care arta și prosperitatea din America s-au influențat reciproc. Este, de asemenea, o reamintire oportună a provocărilor și oportunităților cu care se confruntă artele și cultura într-o societate în schimbare rapidă.
Alvin Toffler, am mai scris si alte carti celebre, Puterea în mişcare; Război şi Anti-Razboi, si Al treilea val, o alta carte pe care am de gand sa o recitesc.













Toffler susține că mass-media a creat o nouă clasă de oameni care consumă cultura ca pe o marfă și care sunt expuși în mod constant la o varietate de mesaje și imagini. El examinează modul în care acest lucru le afectează valorile, credințele, gusturile și comportamentele și modul în care modelează viitorul culturii și civilizației. Toffler avertizează, de asemenea, asupra pericolelor supraîncărcării culturale, care poate duce la confuzie, înstrăinare și fragmentare. El propune câteva modalități de a face față provocărilor de a trăi într-o lume saturată de media (deja in anii ’70), cum ar fi dezvoltarea abilităților de gândire critică, căutarea diversității și crearea de sens personal.