Promotie Colectia Feminin de la editura Publisol. Primesti un set de 10 Volume + Caseta de Colectie + Cadou Cutie de ceai Twinings, ai transport gratuit si platesti doar 89 Lei in loc de 249 Lei. Castigi cultura si economisesti 160 Lei!
- Gen: Fictiune
- Limba: Romana
- Subgen: Literatura romana
- Editura: Publisol
- Coperta: Brosata
- Data aparitie: 2021
- Colectia: Feminin
- Format: Fizic
Colectia Feminin. Set 10 Volume + Caseta de Colectie + Cadou Cutie de ceai Twinings contine titlurile:
- Ioana de Anton Holban
- Rusoaica de Gib Mihaescu
- Adela de Garabet Ibrailean
- Femei de Mihail Sebastian
- Patimi de Sofia Nadejde
- Mara de Ioan Slavici
- Chira Chiralina de Panait Istrati
- Adam si Eva de Liviu Rebreanu
- Donna Alba de Gib Mihaescu
- Jocurile Daniei, de Anton Holban
- Cutie de ceai Twinings
Colectia Feminin. Set 10 Volume + Caseta de Colectie + Cadou Cutie de ceai Twinings
Click pe imagine pentru achizitie!
1. Ioana / Recuperata tarziu ca opera importanta a canonului interbelic, Ioana este poate cartea cea mai proustiana – adaptata la fondul si la tramele autohtone – dintre toate romanele cu astfel de ambitii scrise de prozatorii romani in epoca. Romanul e o exceptie in literatura noastra, propunand un personaj feminin cu atribute bine individualizate, ce e mai degraba un agent activ (nu pasiv) in cadrul cuplului protagonist. In plus, Holban reuseste sa scoata partial povestea Adulterinei din cadrele stramte si cliseizate ale literaturii vremii. Ioana marcheaza un moment experimental si este un varf al proustianismului romanesc. – Daiana Gârdan
2. Rusoaica / Literatura evolueaza – dar nu pornind de la capodopere si reusite formale, cum s-a crezut mereu, ci de la „zgomotul de fundal” al productiei literare de piata. Rusoaica e un roman pe masura timpului in care a aparut. Reconfortant pentru publicul interbelic, el il reasigura pe cititor de faptul ca actiunile omenesti, chiar si cele aflate sub invelisul complex al culturii (aici: fuga dupa Rusoaica din romanele rusesti), sunt naturale si primare – si ca instinctul sexual agresiv-irational si, implicit, relatiile inegale dintre genuri fac parte din acestea. Citita in context, se poate observa cum naratiunea respectiva promoveaza tacit un sistem de valori desuet. Totusi, ca de obicei, literatura reuseste – cu sau fara voia autorului – sa scoata in evidenta anumite nuante ideologice importante, care au fost ascunse sau ignorate in trecut.
3. Mara lui Ioan Slavici, roman plasat intr-un mic burg ardelenesc si care are doua protagoniste puternice, reprezinta un punct de cotitura in istoria romanului romanesc modern, un varf al literaturii din secolul al XIX-lea si un pas intermediar esential in traseul canonului literar autohton interbelic. Este o capodopera a genului romanesc in literatura noastra. Desi nu prezinta o societate progresista in adevaratul sens al cuvantului, Slavici pune pe tapet un spatiu de granita, un loc comun, o societate in care participantii se tolereaza, mai ales in virtutea unor scopuri cat se poate de cinice si mai ales cand totul se termina cu bine. Eroina disloca rolurile de gen active in epoca, fiind un personaj emancipat fata de modelele existente. Mara exploateaza logica societatii in care traieste in folosul ei, dar nu se revolta, nu comite acte de rebeliune – „activismul” ei este unul mascat, limitat, un agent care lucreaza din interior. Exhibarea (chiar daca nu depasirea) rolurilor de gen active si a formelor partiale de transgresiune sunt un castig important pentru finalul secolului al XIX-lea romanesc. – Daiana Gardan
4. Adela / Scris sub forma de jurnal si publicat in 1933, Adela e considerat unul dintre cele mai bune romane de analiza psihologica ale literaturii noastre. A fost conceput in perioada in care reverberatii ale romanului modernist din Occident se simteau inca si la noi. Adela e una dintre multele carti in care personajul principal feminin exista aproape doar ca proiectie a imaginatiei sau ca anexa a celui masculin. Acesta nu e un roman de dragoste. Pentru ca nu propune o imagine reala a iubirii, fie ea si neimplinita, si pentru ca lipseste total intelegerea partii feminine, pe care doar o ghicim. E important, macar pentru noile generatii de cititori, ca romane precum cel de fata sa fie citite intr-o cheie care sa-i ajute sa descifreze anumite stereotipuri privitoare la feminitate care s-au perpetuat si care, in prima jumatate a sec. al XX-lea, reprezentau norma. – Catalina Stanislav
Prin colecția Femin, editura Publisol își dorește o recuperare a acelor romane din literatura română, cu precădere cea din perioada interbelică, în care personajul central este unul de sex feminin. De aceea, multe dintre romane poartă nume de femei. Este vorba de un proces de recuperare, pentru că fi ecare carte este însoțită de o prefață scrisă de tineri critici literari, specialiști în studii de gen și feminism. Această colecție nu reprezintă o odă a eternului feminin, ci, dimpotrivă, aduce în prim-plan modul în care femeia era percepută, prin intermediul literaturii, în România. Prin ochii bărbatului care scria despre ea, femeia devenea ori muză, iubită, adorată, ori mamă, gospodină, copilă, dar niciodată eroină, niciodată, sau aproape niciodată, văzută ca o persoană cu un caracter puternic, independentă, care țese propriile povești în jurul ei, fără a fi țesute de alții. Excepție fac romanul lui Panait Istrati, Chira Chiralina, care aduce, pe lângă alte subiecte tabu, până atunci, în literatura română, un personaj feminin puternic și oarecum independent, și Patimi, primul roman feminist din literatura română, scris de Sofi a Nădejde în anul 1903. Printre romanele colecției se numără: Ioana de Anton Holban, Rusoaica de Gib Mihăescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Femei de Mihail Sebastian, Patimi de Sof a Nădejde și Chira Chiralina de Panait Istrati
