Exista cazuri in care pentru achizitii de valoare furnizorul impune plata unui avans. Desi, operatiunea nu se incadreaza in categoria contractelor de leasing, avansul acordat se poate contabiliza identic.
Exemplu: O societate achizitioneaza un utilaj de la un furnizor ce impune plata unui avans inainte de livrare. Contractul este incheiat si urmeaza sa fie derulat.
Varianta 1: factura pentru plata avansului se primeste inainte de a se face plata, prima rata achitandu-se in aceeasi luna;
Monografie:
– inregistrarea utilajului:
2131.utilaj = 404.furnizor.factura
(Echipamente tehnologice = Furnizori de imobilizari)
– achitarea avansului:
404.furnizor.factura = 5121
(Furnizori de imobilizari = Conturi la banci in lei)
Varianta 2: factura pentru plata avansului se primeste dupa ce s-a efectuat plata, prima rata achitandu-se in aceeasi luna. Plata se face in baza contractului;
Monografie
– plata avansului:
232.furnizor = 5121.banca
(Avansuri acordate pentru imobilizari corporale = Conturi la banci in lei)
– primirea facturii si inregistrarea utilajului:
2131.utilaj = 404.furnizor.factura
(Echipamente tehnologice = Furnizori de imobilizari)
– lichidarea soldului furnizor:
404.furnizor.factura = 232.furnizor
(Furnizori de imobilizari = Avansuri acordate pentru imobilizari corporale)
De retinut! Daca plata primei rate nu se face in aceeasi luna cu plata avansului atunci utilajul nu se mai poate inregistra direct in contul de imobilizare finalizata ci trebuie inregistrat in contul de imobilizari corporale in curs de executie (ct. 231)!
Vezi filmul de mai sus si acceseaza link-ul de mai jos pentru mai multe informatii!
Realizati rapid analize economico-financiare cu cel mai performant program software:
MacrostandarD Business Analyst
România se numără printre țările Uniunii Europene (UE) cu performanțe scăzute în ceea ce privește productivitatea resurselor, generarea de deșeuri ca procent din produsul intern brut (PIB), tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie.
Pe de altă parte, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de generare de deșeuri per consum intern de materiale din țările UE, ceea ce oferă perspective favorabile de îmbunătățire a performanței în ceea ce privește practicile economiei circulare. Strategia privind economia circulară prevede că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele pe care le presupune economia circulară, de la o utilizare mai eficientă a resurselor și utilizarea materialelor secundare în producție, până la prevenirea generării de deșeuri și la o mai bună gestionare a acestora.
Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene a acordat sprijin în ceea ce privește elaborarea strategiei pentru o economie circulară prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al UE (IST). Prin urmare, României i s-a acordat asistență tehnică pe parcursul tuturor etapelor de elaborare a documentului.
Strategia adoptată oferă o imagine de ansamblu a potențialului de circularitate pe care îl au 14 sectoare economice din România, stabilind o direcție generală clară care vizează accelerarea tranziției de la un model economic liniar la unul circular.
Pe lângă contribuția la tranziția de la un model economic liniar la unul circular, această strategie reprezintă, de asemenea, o oportunitate ca România să își reducă dependența ridicată de importurile de materii prime. Strategia privind economia circulară va sprijini identificarea de soluții pentru colectarea și reutilizarea tuturor tipurilor de deșeuri, pentru a reduce această dependență. Prin urmare, în strategia națională sunt prevăzute cinci priorități pentru elaborarea de politici care vizează promovarea circularității în România.
Acestea se axează pe: