Cum alegem? de Catalin Avramescu. Cartea este un portret al democratiei pe intelesul tuturor, autorul descifrand ce trebuie sa fie un stat modern democratic: sa cultive respectul fata de lege, sa aiba alegeri corecte si sa aiba o economie libera. Definitia se (mai) aplica si la noi?
CE EXPLICA DEMOCRATIA?
Fragment din carte
Vechii greci aveau o minte logică. Ei s-au întrebat cu privire la ce este important într-o cetate. Iar unul dintre răspunsurile lor a fost: numărul celor care conduc. Avem trei posibilităţi: unul, puţini sau mulţi. Acolo unde conduce unul, regimul politic se numeşte monarhie (monos – singur + archon – conducător). Regimul unde conduc cei puţini este o aristocraţie (aristos – cel mai bun, nobil + kratos – putere). Iar regimul unde conduc cei mulţi, întregul popor, este o democraţie (demos – popor).
Vezi recenzia video a cartii:
Adevarul este ca nu stim exact care sunt CONDITIILE generale in care un stat devine democratic sau mentine acest fel de regim. Exista diverse teorii.
Una dintre acestea scoate in evidenta rolul BUNA-STARII MATERIALE. O democratie saraca lipita pamantului este greu de imaginat. Ascensiunea nazistilor in Germania, in anii ’20-’30, care a dus la distrugerea institutiilor democratice, s-a facut pe fondul unei crize economice profunde. Se considera astazi ca democratia este imposibila in tarile cu un venit pe cap de locuitor mai mic de 5.000 de dolari pe an.
Alte teorii subliniaza rolul CULTURII POLITICE din societatea respectiva. Un alt autor faimos care a scris despre democratie este Alexis de Tocqueville. Cartea sa principala se numeste Despre democratie in America (1835). Calatorind in Statele Unite, el a observat „moravurile” americanilor de rand. Pentru Tocqueville, asadar, democratia nu este doar un regim politic, ci si o STARE SOCIALA. Altfel spus, conteaza elemente cum ar fi EDUCATIA sau VALORILE DEMOCRATICE.
In sfarsit, exista teorii care considera democratia ca fiind mai inainte de orice un set de INSTITUTII si de REGULI. In traducere, o CONSTITUTIE anume. In linii mari, ca sa fie democratic, un stat modern trebuie sa intruneasca un numar de conditii: sa cultive respectul fata de lege, sa aiba alegeri corecte si sa aiba o economie libera.”
- An aparitie: 2016
- Autor: Catalin Avramescu
- Categoria: Politica
- Editie: Necartonata
- Editura: HUMANITAS
- Format: 200 x 130 x 11 mm
- Numar de pagini: 136
- Pret aproximativ: 22 Lei
Cumpara cartea:
Humanitas Libris Carturesti Cartepedia
„Când totalitatea cetățenilor nu vrea să se ocupe decât de treburile particulare, partidele au toate șansele să devină stăpânele treburilor politice. Putem vedea atunci adesea pe scena mare a lumii o mulțime reprezentată de câțiva oameni. Aceștia vorbesc singuri în numele unei majorități absente sau neatente; numai ei acționează în mijlocul unei nemișcări generale; ei hotărăsc în toate, după capriciul lor; ei schimbă legile și tiranizează după plac moravurile; și rămânem uluiți văzând în ce număr mic de mâini nevolnice și ticăloase poate cădea un popor mare.” (Alexis de TOCQUEVILLE)
„Nouă ne-a fost greu să schimbăm paradigma societății totalitare cu una democratică și să înțelegem că «cei aleși» au să ne dea socoteală pentru tot ce fac. Că puterea cu care au fost învestiți trebuie să se consume numai pentru binele nostru. Întorcând spatele celor chemați să ne slujească, i-am lăsat să-și facă de cap. Obișnuindu-i cu lenea noastră cetățenească, ei au ocupat spațiul rămas gol, s-au destrăbălat în el, și-au creat mecanismele de autogenerare a puterii sub masca jocului democratic. Au făcut ce-au vrut cu forța de decizie care le-a fost pusă în brațe, simțind că nimeni nu-i controlează și nimeni nu le va cere vreodată socoteală. Au furat cu nemiluita banii publici, au sărăcit țara, ne-au lăsat fără spitale și medici, cu școala și mințile vraiște, ne-au distrus patrimoniul, au închis drumurile celor mai buni dintre noi și i-au făcut să plece. Nepăsându-ne de felul în care se iau hotărârile în numele nostru, am ajuns la bunul plac al intereselor și capriciilor lor. Lenea socială, acesta e «păcatul cetățenesc» în care trăim de un sfert de secol.” (Gabriel LIICEANU)
Cuprins carte:
- În loc de introducere
- Unul, puţini, sau mulţi?
- Un regim rău, sau bun?
- În căutarea democraţiei
- Ce explică democraţia?
- În bazarul regimurilor politice
- Care este rostul parlamentului?
- Simbolurile puterii democratice
- Puterea suverană
- Voinţa populară
- Puterea maselor
- O vizită la parlament
- Dezbateri şi discursuri
- Separaţia puterilor
- Moderaţia şi echilibrul
- Situaţii excepţionale
- Garanţia drepturilor
- Puterea de a face legi
- O cameră, sau două?
- Norma de reprezentare
- Puterea executivă
- Prezidenţialism şi parlamentarism
- Şeful statului şi executivul
- Puterea de mediere
- Puterea judiciară
- Statul de drept
- Procesul cu juraţi
- Instanţele supreme
- Avocatul Poporului
- Pedepse crude şi neobişnuite
- Dreptul de a purta arme
- Proprietatea asupra celuilalt
- „Moarte tiranilor!“
- Dreptul la revoluţie
- Democraţie şi naţiune
- Pacea democratică
- Capitalism şi democraţie
- Egalitate până unde?
- Libertatea
- Individualismul
- Fiecare pentru sine?
- Statul birocratic
- Educaţia
- Libertatea cuvântului şi a presei
- Protestul
- Religia
- Poate democraţia să fie exportată?
- Rolul partidelor
- Sistemele de vot
- Liberalismul
- Dreptul natural
- Socialism, sau social- democraţie?
- Conservatorismul
- Republicanismul
- Epilog: Chipul democraţiei
- Bibliografie
Cum alegem? de Catalin Avramescu
Un portret al democratiei pe intelesul tuturor
Catalin Avramescu (n. 1967) este doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti şi docent al Universităţii din Helsinki. În prezent este conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, unde predă cursuri de istorie a gândirii politice. A parcurs stagii de cercetare la Institutul de Istorie al Universităţii din Viena, Institute for Advanced Study in Humanities (Edinburgh) şi la Clark Library/Center for 17th and 18th Century Studies (UCLA). A fost bursier Mellon la Herzog August Bibliothek (Wolfenbüttel) şi bursier Marie Curie la Facultatea de Litere şi Filozofie din Ferrara. A publicat traduceri, eseuri şi studii de teorie politică şi istoria ideilor, în special asupra secolelor XVII-XIX. Prima sa carte, De la teologia puterii absolute la fizica socială (ALL, 1998), este o explorare tematică a teoriei contractului social de la Hobbes la Rousseau. A urmat Filozoful crud. O istorie a canibalismului (Humanitas, 2003), o analiză a unei teme uitate din teoria dreptului natural, care a primit premiul pentru cea mai bună carte de ştiinţe umaniste (ex aequo) a Asociaţiei Editorilor din România. Versiunea americană a acestei lucrări, publicată în 2009 la Princeton University Press, a fost recenzată în Times Higher Education şi London Review of Books. Din anul 2008 a fost numit Consilier de Stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
