Doar articole foarte utile

Soldurile Intermediare de Gestiune – exemplu practic

Soldurile Intermediare de Gestiune grupeaza activitatile principale care au contribuit la realizarea profitului. Prin gruparea acestor activitati se obtin trei indicatori importanti pentru activitatea intreprinderii: Marja comerciala, Productia exercitiului si Valoarea Adaugata.

In modelul situatiilor financiare aprobat prin OMF 1752/2005, au fost introduse doua randuri noi in contul de profit si pierdere: veniturile obtinute din contractele de leasing si cheltuielile aferente acestor venituri. Desi, in teorie Soldurile Intermediare de Gestiune nu contin un indicator care sa cuantifice castigul din activitatea de leasing, am considerat oportun sa introducem acest indicator aplicand acelasi principiu ca si in calculul marjei comerciale. Indicatorul l-am intitulat „MARJA ACTIVITATII DE LEASING” si se calculeaza ca diferenta intre veniturile din dobanzi obtinute din activitatea de leasing si cheltuielile privind dobanzile de refinantare.

Infografic Soldurile Intermediare de Gestiune

Infografic Soldurile Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune (SIG):
+ Venituri din vanzarea marfurilor
– Cheltuieli privind marfurile
= MARJA COMERCIALA (MC)
+ Venituri din dobanzi obtinute din activitatea de leasing
– Cheltuieli privind dobanzile de refinantare
= MARJA ACTIVITATII DE LEASING (MAL)
+ Productia vanduta
+ Variatia stocurilor
+ Productia imobilizata
= PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE)
– Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si cheltuieli externe
= VALOAREA ADAUGATA (VA)
+ Venituri din subventii de exploatare (inclusiv cele pentru salarii)
– Cheltuieli cu personalul (exclusiv subventiile pentru salarii)
– Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
= EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE)
– Amortizari, provizioane si alte ajustari
+ Alte venituri din exploatare
– Alte cheltuieli de exploatare
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE (RE)
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
= REZULTATUL CURENT (RC)
+ Venituri extraordinare
– Cheltuieli extraordinare
= REZULTATUL EXTRAORDINAR (RX)
= REZULTATUL BRUT (RB = RC+RX)
– Impozit pe profit
= REZULTATUL NET (RN)

Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si cheltuieli externe:
– cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile;
– alte cheltuieli materiale;
– alte cheltuieli din afara (cu energia si apa);
– cheltuieli privind prestatiile externe;
– cheltuieli cu despagubiri si activele cedate;

Pentru mai multe informatii iti recomand articolul in care prezentam toate formulele de calcul ale indicatorilor de analiza economico-financiara, dar si cartea Analiza economica-financiara. Studii de caz. Teste grila, scrisa de de Marin ŢOLE (Coordonator), Luminiţa HORHOTĂ si Nicoleta Cristina MATEI.

Recomandam achizitia cartii
Analiza economica-financiara. Studii de caz. Teste grila
Carturesti Esteto Cartepedia Libris Delfin
Cartea costa aproximativ 20 Lei

MacrostandarD Business Analyst este cel mai avansat program pentru analiza financiara!

MacrostandarD Business Analyst este cel mai avansat program pentru analiza financiara!
Click pe imagine pentru mai multe informatii!

Exemplu practic de calcul:

Soldurile Intermediare de Gestiune N0 N1
1) Venituri din vanzarea marfurilor 170 170
2) Cheltuieli privind marfurile 72 100
3) Marja comerciala (3 = 1 – 2) 98 70
4) Venituri din dobanzi obtinute din activitatea de leasing 754 750
5) Cheltuieli privind dobanzile de refinantare 20 20
6) Marja activitatii de leasing (6 = 4 – 5) 734 730
7) Productia vanduta 52,000 175,000
8) Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs 250 250
9) Productia realizata de entitate pentru scopurile proprii 1 100
10) Productia exercitiului (10 = 7 + 8 + 9) 52,251 175,350
11) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 4,353 40,000
12) Alte cheltuieli materiale 1,328 3,000
13) Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) 3,991 12,000
14) Cheltuieli privind prestatiile externe 15,432 15,000
15) Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 200 200
16) Valoarea adaugata (16 = 3 + 6 + 10 – 11 – 12 – 13 – 14 – 15) 27,779 105,950
17) Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 0 0
18) Cheltuieli cu personalul – Total 19,344 19,500
19) Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 657 660
20) EBE (Excedentul brut din exploatare) (20 = 16 + 17 – 18 – 19) 7,778 85,790
21) REZULTATUL DIN EXPLOATARE 4,039 90,790
22) REZULTATUL FINANCIAR -236 -900
23) Rezultatul curent (23 = 21 + 22) 3,803 89,890
24) Venituri totale (de exploatare + financiare) 54,280 186,470
25) Cheltuieli totale (de exploatare + financiare) 50,477 96,580
26) Rezultatul obtinut din activitatea extraordinara -22 0
27) REZULTATUL BRUT (27 = 24 – 25 + 26) 3,781 89,890
28) Cheltuieli privind dobanzile 355 1,000
29) EBIT (Profitul inainte de dobanda si impozit) (29 = 27 + 28) 4,136 90,890
De ce ai nevoie de un Program Software de Analiza Financiara De ce ai nevoie de un Program Software de Analiza Financiara daca esti economist sau antreprenor

Vezi filmul de mai sus si acceseaza link-ul de mai jos pentru mai multe informatii!
Realizati rapid analize economico-financiare cu cel mai performant program software:
MacrostandarD Business Analyst

Alte articole asemănătoare

Contabilizarea Corecta a Productiei Prelucrata la Terti

Inregistrarea in contabilitate a acestei operatiuni se realizeaza de cele mai multe ori gresit, utilizandu-se un cont de cheltuieli cu serviciile realizate de terti pentru serviciul de prelucrare prestat. Valoarea de prelucrare (fara TVA) trebuie sa mareasca valoarea semifabricatului sau al produsului final trimis spre prelucrare.

Chiar si un fotograf incepator stie ca blit-ul orientat direct in fata face umbre puternice in fundal si ochi rosii, asa ca un cablu sincron TTL universal Nissin SC-01 este o alternativa ieftina la un declansator/transmitator pentru flash.

Valoarea adaugata (VA) reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua.

Lasă un răspuns