Glosar de termeni financiar-bancari tradusi in limba engleza
| Termen Rmana | Traducere Engleza | Explicatie |
|---|---|---|
| Absorbţie internă | Domestic absorption | Valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate într-o economie pentru consum final şi investiţii. Termeni înrudiţi: consum final, cerere agregată. |
| Aprecierea nominală a unei monede | Nominal appreciation of a currency | Câștigul de valoare al unei monede în raport cu o valută sau un coș de valute ca urmare a confruntării cererii și ofertei pe piața valutară în condițiile unui regim al cursului de schimb flotant. |
| Bunuri comercializabile | Tradables | Bunuri şi servicii supuse competiţiei externe. Termeni înrudiţi: efectul Balassa-Samuelson, bunuri necomercializabile. |
| Bunuri necomercializabile | Nontradables | Bunuri şi servicii care nu pot fi consumate decât în economia în care sunt produse. Termeni înrudiţi: efectul Balassa-Samuelson, bunuri comercializabile. |
| CORE1 | CORE1 | Măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere; indicele CORE1 se calculează pe baza IPC din care se exclud preţurile administrate. Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC, inflaţie de bază, preţuri libere, preţuri administrate. |
| CORE2 ajustat sau CORE3 | CORE2 adjusted or CORE3 | Măsură a inflaţiei de bază, care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice. Termeni înrudiți: CORE1, CORE2, inflație, IPC, inflație de bază, prețuri libere, prețuri administrate. |
| CORE2 | CORE2 | Măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate relativ redusă; indicele CORE2 se calculează pe baza IPC din care se exclud preţurile administrate şi cele cu volatilitate ridicată (legume, fructe, ouă, combustibili). Termeni înrudiţi: CORE1, inflaţie, IPC, inflaţie de bază, preţuri libere, preţuri administrate. |
| Cerere agregată | Aggregate demand | Cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni şi externi pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie. Se determină ca sumă între cererea internă şi exporturile nete de bunuri şi servicii. Termeni înrudiţi: cerere internă. |
| Cerere externă netă, exporturi nete | Net external demand, net exports | Diferenţa dintre valoarea exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii. |
| Cerere internă | Domestic demand | Vezi absorbţie internă! |
| Cererea de bani | Money demand | Dorinţa populaţiei şi a companiilor de a deţine active care pot fi uşor schimbate contra bunurilor şi serviciilor. Natura lichidă a banilor este principalul aspect care îi deosebeşte de alte tipuri de active. Cererea de bani depinde în general de valoarea nominală a PIB şi de rata dobânzii. Principalele componente ale cererii de bani sunt: (1) cererea de bani pentru tranzacţii – derivată din intenţia publicului de a-şi achiziţiona cele necesare şi (2) cererea de bani ca activ financiar – reflectând în special preferinţa publicului de a face economii sub această formă. |
| Ciclul de afaceri | Business cycle | Fluctuaţii periodice ale nivelului activităţii economice în jurul tendinţei de creştere pe termen lung. Este format din perioade de expansiune, în care creşterea economică înregistrează niveluri ridicate, urmate de perioade de stagnare în care nivelul activităţii economice sporeşte lent sau chiar înregistrează scăderi. Fluctuaţiile sunt neregulate, durata şi mărimea lor variind atât între ţări, cât şi în timp, în aceeaşi ţară. |
| Componenta structurală a soldului bugetar | Structural component of the budget balance | Reprezintă componenta soldului bugetului general consolidat care sintetizează efectul net al măsurilor discreţionare adoptate de autoritatea fiscală. Variaţia anuală a componentei structurale a deficitului bugetar permite determinarea impulsului fiscal şi, pe această cale, a modului în care măsurile discreţionare de politică fiscală interacţionează cu variabilele macroeconomice, influenţând printre altele cererea agregată şi nivelul inflaţiei. Acest indicator este atent monitorizat în cadrul Compactului fiscal european, care impune ca bugetele naţionale ale statelor membre să fie echilibrate sau în surplus, cerinţa traducându-se în limite stabilite pentru ordinul de mărime al soldului structural. Termeni înrudiţi: impuls fiscal, componenta ciclică a soldului bugetar. |
| Componenta ciclică a soldului bugetar | Cyclical component of the budget balance | Parte a soldului bugetului general consolidat datorată evoluţiilor ciclice ale economiei. Ajustarea ciclică a soldului bugetar este o procedură standard în analizele macroeconomice, utilizată în mod curent de majoritatea instituţiilor (de ex., Banca Națională a României, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional) pentru a determina mărimea soldului bugetului general consolidat care ar fi prevalat în situaţia în care economia ar fi operat la nivelul său potențial. Termeni înrudiţi: impuls fiscal, componenta structurală a soldului bugetar. |
| Condiţii monetare în sens larg | Broad monetary conditions | Evaluează impactul asupra cererii agregate viitoare al dinamicii ratelor reale ale dobânzilor în lei practicate de instituţiile de credit în relaţiile cu clienţii nebancari şi, respectiv, al evoluţiei cursului de schimb real efectiv al leului. Cursul de schimb acţionează atât prin intermediul canalului exporturilor nete, cât şi prin efectul de avuţie şi bilanţ. Termeni înrudiți: deviația PIB, efectul de avuție și bilanț. |
| Consum final | Final consumption | Componentă a cererii/absorbţiei interne alcătuită din valoarea bunurilor şi serviciilor care fac obiectul consumului gospodăriilor populaţiei şi al administraţiei publice. Termeni înrudiţi: cerere internă. |
| Costul unitar al forţei de muncă | Unit labour cost | Indicator al presiunilor pe piaţa muncii, dar şi al competitivităţii prin costuri a economiei; reprezintă costul cu forţa de muncă necesar pentru producerea unei unităţi de producţie şi este calculat ca raport între fondul de salarii (număr de salariaţi multiplicat cu salariul mediu brut) şi volumul producţiei realizate (formulă echivalentă cu raportul dintre salariul mediu brut şi productivitate). Termeni înrudiţi: productivitatea muncii |
| Curs real de schimb | Real exchange rate | Cursul nominal de schimb al unei monede faţă de o altă monedă, ajustat cu diferenţialul de inflaţie dintre ţările cărora le aparţin cele două monede. |
| Deflator PIB | GDP deflator | Indice de preţ care măsoară variaţia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor cu destinaţie finală nou create într-o economie, într-o perioadă de timp determinată. Se calculează ca raport procentual între PIB nominal din perioada curentă şi PIB din perioada curentă exprimat în preţuri constante. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB). |
| Deflaţie | Deflation | Scădere a nivelului general al preţurilor; opusă inflaţiei. Termeni înrudiţi: inflaţie, dezinflaţie |
| Deprecierea nominală a unei monede | Nominal depreciation of a currency | Pierderea de valoare a unei monede în raport cu o valută sau un coș de valute ca urmare a confruntării cererii și ofertei pe piața valutară în condițiile unui regim al cursului de schimb flotant. |
| Deviaţia PIB | Output gap | Diferenţa procentuală dintre PIB real efectiv şi PIB potenţial. Deviaţia PIB este un indicator agregat sintetic al presiunilor inflaţioniste viitoare din economie. O deviaţie PIB pozitivă (PIB real curent este mai mare decât cel potenţial, cu alte cuvinte, exces de cerere) indică presiuni inflaţioniste, în timp ce o deviaţie PIB negativă (deficit de cerere) indică, ceteris paribus, presiuni dezinflaţioniste. Pe termen lung, presiunile acumulate se materializează în mişcări efective ale preţurilor, iar deviaţia PIB tinde către zero, aducând PIB la nivelul potenţial. Termeni înrudiţi: PIB potenţial, supraîncălzire. |
| Dezinflaţie | Disinflation | Reducere a ratei inflaţiei. Termeni înrudiţi: inflaţie, deflaţie |
| Economie informală/ascunsă/subterană | Informal/hidden/underground economy | Activitate economică legală, dar ascunsă în mod deliberat autorităţilor publice pentru a evita: (i) plata impozitelor şi taxelor (impozit pe profit, TVA, taxe vamale etc.); (ii) plata contribuţiilor sociale; (iii) respectarea anumitor standarde legale referitoare la salariul minim, numărul maxim de ore lucrate, norme de protecţie a muncii sau sănătate etc.; (iv) îndeplinirea anumitor proceduri administrative, precum completarea chestionarelor statistice sau a altor formulare administrative. |
| Efect de avuţie şi de bilanţ | Wealth effect, balance sheet effect | Efectul exercitat la nivelul deciziilor de consum sau investire ale populaţiei şi firmelor de modificarea averii/avuţiei nete a acestora. Această modificare poate fi generată fie de variaţii ale valorii activelor deţinute (acţiuni, imobile etc.) fie a valorii datoriilor (de exemplu credite ipotecare, de consum, de investiţii, inclusiv rate scadente asociate acestora). Astfel, o creştere a averii/avuţiei nete a populaţiei sau o îmbunătăţire a bilanţului firmelor are un efect pozitiv asupra consumului şi investiţiilor, favorizând în acest fel cererea agregată. Termeni înrudiţi: deviația PIB. |
| Efect de bază | Base effect | Efectul statistic pe care modificările prețurilor dintr-un an de bază îl exercită asupra ratei anuale a inflației din anul următor. Termeni înrudiți: efect de reportare. |
| Efect de “reportare” | Carry-over effect | Efectul statistic pe care dinamica unei variabile dintr-un an de bază îl exercită asupra ratei medii anuale de creştere a indicatorului din anul următor. Conceptual, acesta măsoară creşterea medie anuală a variabilei analizate care s-ar înregistra într-un anumit an dacă nivelul acesteia ar fi constant şi egal pe tot parcursul acelui an cu valoarea înregistrată în ultimul trimestru al anului de bază (echivalent cu o dinamică trimestrială egală cu zero a indicatorului în cursul anului curent). Termeni înrudiți: efect de bază. |
| Efecte de runda I ale unui șoc de ofertă | First round effects of a supply side shock | Reprezintă impactul direct al șocului de ofertă asupra prețurilor de consum și implicit, asupra ratei inflației cuantificate prin intermediul indicelui prețurilor de consum (IPC). Deoarece rata anuală a inflației cumulează ratele lunare ale inflației din ultimele 12 luni, un șoc de natura ofertei are efecte persistente la nivelul acestui indicator, chiar dacă șocul inițial afectează dinamica prețurilor din cursul unei singure luni. După 12 luni de la producerea șocului, se va manifesta un efect de bază favorabil/nefavorabil la nivelul ratei anuale a inflației, în funcție de natura șocului inițial (inflaționist/dezinflaționist). Termeni înrudiţi: șocuri asupra ofertei agregate, efectele de runda a doua ale unui șoc de ofertă, efect de bază. |
| Efecte de runda II ale unui șoc de ofertă | Second round effects of a supply side shock | Cuantifică impactul indirect, propagat, al unui șoc de natura ofertei asupra ratei inflației IPC; efectele se cumulează celor de runda întâi ale șocului, fiind determinate cu precădere de repoziționarea aşteptărilor de inflaţie ale agenţilor economici la niveluri mai ridicate/reduse, în funcție de natura șocului inițial (inflaționist/dezinflaționist). Nu este exclus ca efectele de runda a doua ale unui șoc de ofertă să persiste după orizontul maximal de acțiune al efectelor de runda întâi ale aceluiași șoc (12 luni). Termeni înrudiţi: șocuri asupra ofertei agregate, efectele de runda întâi ale unui șoc de ofertă. |
| Efectul Balassa-Samuelson | Balassa-Samuelson effect | Exprimă tendinţa existentă în cazul ţărilor cu productivitate mai mare în sectorul bunurilor comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a înregistra niveluri mai ridicate ale inflaţiei şi apreciere reală a monedei naţionale. Această evoluţie este asociată procesului de convergenţă a economiilor emergente către cele dezvoltate şi este impulsionată de competiţia pe plan internaţional şi de infuzia de capital şi tehnologii moderne realizată prin intermediul investiţiilor străine în industriile caracterizate de un raport ridicat între contribuţia capitalului şi respectiv a forţei de muncă la realizarea producţiei. Cum, în general, o productivitate în creştere antrenează sporuri salariale, salariile din sectorul T vor tinde să se majoreze mai rapid decât cele din sectorul NT. Efectul Balassa-Samuelson se bazează pe ipoteza că pe piaţa forţei de muncă vor apărea presiuni de egalizare a câştigurilor salariale în cele două sectoare economice (sau de păstrare a diferenţei relative dintre acestea). În condiţiile unor sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT nu poate face faţă acestor presiuni decât prin includerea în preţuri a costurilor salariale suplimentare, astfel încât preţurile bunurilor necomercializabile vor creşte mai repede decât preţurile bunurilor comercializabile. În cazul economiilor interdependente pe piaţa mondială, diferenţe inegale de creştere a productivităţii în sectoarele T şi NT conduc, datorită efectului Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflaţiei. Concret, ţările cu diferenţe mai mari de productivitate între cele două sectoare au rate ale inflaţiei mai mari. Din acest motiv, nivelul general al preţurilor creşte, de regulă, mai rapid în ţările în tranziţie decât în ţările dezvoltate, conducând la o apreciere în termeni reali a cursului de schimb. Termeni înrudiţi: bunuri comercializabile, bunuri necomercializabile. |
| Factori exogeni ai cererii agregate | Exogenous aggregate demand factors | Factori determinanţi ai cererii agregate asupra cărora politica monetară, prin instrumentele sale specifice, nu exercită o influenţă directă sau indirectă semnificativă şi a căror acţiune este, ca atare, independentă de banca centrală. Exemple: politica fiscală, cererea externă pentru produsele româneşti etc. |
| Importuri competitive | Competitive imports | Bunuri care sunt produse şi de producători autohtoni. Termeni înrudiţi: importuri complementare. |
| Importuri complementare | Complementary imports | Bunuri care nu sunt produse în interiorul ţării. Termeni înrudiţi: importuri competitive. |
| Impuls fiscal | Fiscal impulse | Indicator care cuantifică impactul politicii fiscale de tip discreţionar asupra cererii agregate. Se calculează ca variaţie a soldului bugetar structural faţă de perioada anterioară; un impuls fiscal pozitiv corespunde unei politici fiscale expansioniste, iar un impuls fiscal negativ corespunde unei politici fiscale restrictive. Dacă impulsul fiscal poziti (expansiune fiscală) coexistă cu un exces de cerere pe perioada analizată se poate aprecia că politica fiscală este pro-ciclică – în sensul în care politica fiscală nu îşi îndeplineşte rolul de stabilizator al ciclului economic ci, dimpotrivă, contribuie la amplificarea fluctuaţiilor ciclice şi a presiunilor inflaţioniste din economie. Dacă impulsul fiscal negativ (contracţie fiscală) coexistă cu un deficit de cerere se poate aprecia că politica fiscală este de asemenea pro-ciclică – în sensul că întârzie revenirea economiei şi menţine creşterea economică sub nivelul potenţial pentru o perioadă mai îndelungată. Termeni înrudiţi: factori exogeni ai cererii agregate, componenta ciclică a soldului bugetar, componenta structurală a soldului bugetar. |
| Indicatorii de încredere | Confidence indicators | Reprezintă indici, construiţi pe baza datelor obţinute din sondaje, care sintetizează anticipaţiile formulate de întreprinderi şi gospodăriile populaţiei cu privire la dinamica viitoare a veniturilor, preţurilor etc. De regulă, au o putere semnificativă de predicţie a dinamicii variabilelor din economia reală, încadrându-se în categoria indicatorilor cu caracter anticipativ (eng.leading indicators). Printre cei mai des utilizați indicatori de încredere sunt cei calculați de Comisia Europeană (Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare – DG ECFIN) pe baza sondajului derulat la nivelul sectorului corporatist (industrie prelucrătoare, servicii, construcții, comerț) și al consumatorilor, sub forma unui indice exprimat ca medie aritmetică simplă a balanței răspunsurilor la o serie de întrebări specifice sectoarelor vizate. Acești indicatori reflectă percepția generală și așteptările agenților economici care activează în cadrul diferitelor ramuri ale economiei, oferind, astfel, informații cu privire la evoluțiile economice sectoriale. DG ECFIN calculează și un indicator de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) care sintetizează evoluțiile de la nivelul celor cinci sectoare în care se desfășoară sondajul. Termeni înrudiţi: indicatori anticipativi. |
| Indice de volum al PIB | GDP volume index | Reflectă variaţia PIB în condiţiile în care nu ar fi intervenit modificări de preţuri comparativ cu o perioadă anterioară, considerată perioadă de bază. Se determină ca raport procentual între PIB din perioada curentă exprimat în preţuri constante şi PIB nominal din perioada de bază. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB), rata reală de creştere a PIB. |
| Indicele armonizat al preţurilor de consum | Harmonised index of consumer prices; HICP | Indice de preţuri de consum a cărui metodologie de calcul a fost armonizată între ţările din Uniunea Europeană; pe baza acestui indice se determină rata inflaţiei în zona euro, respectiv obiectivul de inflaţie al Băncii Centrale Europene. |
| Indicele preţurilor de consum (IPC) | Consumer price index; (CPI); headline inflation | Măsură a variaţiei preţurilor calculată de Institutul Naţional de Statistică prin compararea preţurilor cu amănuntul ale unui coş de bunuri şi servicii reprezentative pentru consumul populaţiei. Termeni înrudiţi: inflaţie, inflaţie de bază. |
| Inflaţie | Inflation | Creştere a nivelului general al preţurilor; măsurată de regulă prin intermediul IPC. Termeni înrudiţi: IPC, inflaţie de bază, dezinflaţie, deflaţie. |
| Inflaţie de bază | Core inflation | Măsură ce reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste; se obţine prin eliminarea din inflaţia totală a efectelor unor şocuri tranzitorii de tipul corecţiilor aplicate preţurilor administrate, modificărilor intervenite în regimul impozitelor indirecte, condiţiilor climaterice adverse sau al variaţiilor substanţiale ale preţului internaţional al petrolului. Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC, preţuri administrate, CORE1, CORE2. |
| Instrument de politică monetară | Monetary policy instrument | Un mijloc specific prin intermediul căruia banca centrală acţionează în scopul atingerii obiectivului său fundamental. |
| Interval de variaţie | Target band | Bandă ce încadrează ţinta de inflaţie, în interiorul căreia sunt considerate acceptabile eventualele deviaţii de la ţintă (datorate controlului imperfect al politicii monetare asupra ratei inflaţiei). |
| Mecanismul Cursului de Schimb II – MCS II | The mechanism of the exchange rate | Aranjament bilateral de curs de schimb în care o monedă naţională are o paritate centrală faţă de euro şi o bandă de fluctuaţie-standard de +/-15 la sută care încadrează această paritate. Participarea la acest mecanism pentru o perioadă de cel puţin doi ani fără înregistrarea unor tensiuni severe reprezintă unul dintre criteriile de convergenţă nominală care trebuie îndeplinite pentru intrarea în zona euro. |
| Oferta agregată | Aggregate supply | Valoarea totală a bunurilor şi serviciilor nou create într-o economie într-o perioadă determinată. Se determină ca diferenţă între valoarea producţiei şi consumul intermediar (cheltuieli cu materii prime, materiale, servicii utilizate în procesul de producţie). |
| PIB UE efectiv | Effective EU GDP | Măsură a cererii partenerilor comerciali externi pentru produsele de export româneşti, calculată folosind un sistem de ponderare ce are la bază structura exporturilor românești pe țări de destinație. Termeni înrudiţi: factori exogeni ai cererii agregate. |
| PIB potenţial, trendul PIB | Potential GDP, GDP trend | Nivelul PIB real care poate fi produs de economie fără a genera presiuni inflaţioniste. PIB potenţial este determinat pe termen lung de factori fundamentali: organizarea economiei, capacitatea productivă a economiei determinată de tehnologie şi factori demografici ce afectează forţa de muncă etc. Ca urmare a evoluţiei caracteristicilor fundamentale ale economiei, PIB potenţial se modifică în timp, seria cronologică a valorilor sale fiind denumită şi trendul PIB. Termeni înrudiţi: deviaţia PIB. |
| Politică monetară expansionistă | Expansionary monetary policy | Conduită a politicii monetare care are ca efect accelerarea ritmului de creştere a cererii agregate şi posibila amplificare a presiunilor inflaţioniste. |
| Politică monetară restrictivă | Contractionary monetary policy | Conduită a politicii monetare care provoacă o temperare a dinamicii cererii agregate în scopul decelerării inflaţiei. |
| Presiuni pe piaţa forţei de muncă | Labour market pressures | Sunt rezultatul dificultăţii cu care angajatorii găsesc personal în structura şi cu calificarea dorite, cu posibil efect de majorare a salariilor negociate. |
| Preţuri administrate | Administered prices | Preţurile produselor şi serviciilor care se realizează sau se prestează în ţară, în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special, precum şi al celor care se execută de regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale. Aceste preţuri se stabilesc şi se ajustează cu avizul autorităţilor competente. Termeni înrudiţi: inflaţia de bază. |
| Preţuri ale bunurilor de import | Import prices | Preţurile finale (la consumator), în lei, ale oricăror bunuri şi servicii în a căror valoare de producţie (achiziţie) figurează un cost important sub forma bunurilor importate. |
| Preţuri libere | Market prices | Preţuri care se stabilesc în mod liber (fără intervenţia statului), în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă pe piaţă. Termeni înrudiţi: CORE1, preţuri administrate |
| Preţuri volatile | volatile prices | Vezi CORE2. |
| Primă de risc | Risk premium | Randament suplimentar solicitat de investitorii de pe piaţa monetară sau de capital datorită unui grad sporit de risc asociat unui activ sau unui portofoliu de active. În cazul unei investiţii în active financiare exprimate într-o monedă străină, un risc special este cel legat de fluctuaţiile imprevizibile ale cursului de schimb, denumit şi risc valutar (currency risk). Prima de risc (eng. risk premium) este adesea influenţată de evaluarea globală a riscului de ţară (sovereign risk) realizată de agenţiile internaţionale de rating, de nivelul ratei inflaţiei (comparativ cu cel al partenerilor de comerţ exterior), de nivelul şi dinamica deficitului de cont curent şi a datoriei externe etc. |
| Productivitatea muncii | Labour productivity | Măsoară eficienţa muncii depuse într-o anumită perioadă în cadrul activităţii economice şi se poate calcula ca raport între PIB în preţuri constante şi populaţia ocupată sau, în cazul industriei, ca raport între producţia industrială şi numărul de salariaţi. Termeni înrudiţi: costul unitar al forţei de muncă. |
| Produs intern brut (PIB) | Gross domestic product; (GDP) | Valoarea totală a bunurilor şi serviciilor finale produse de entităţile economice din interiorul unei ţări, într-o anumită perioadă de timp (de regulă, un trimestru sau un an). Se poate calcula în preţurile perioadei curente (PIB nominal) sau în preţurile unei perioade anterioare, denumită perioadă de bază (PIB în preţuri constante; PIB real). Termeni înrudiţi: deflator PIB, indice de volum al PIB, rata reală de creştere a PIB, produs naţional brut (PNB). |
| Produs naţional brut (PNB) | Gross national product; (GNP) | Valoarea producţiei finale realizate de agenţii economici naţionali pe teritoriul ţării şi în străinătate. PNB se calculează prin adăugarea la PIB a soldului veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea (salarii, profit, rente, dobânzi, dividende). De exemplu, dacă în perioada analizată, veniturile de acest tip încasate din străinătate sunt mai mari decât cele plătite în exterior, PNB este superior PIB. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB). |
| Rata dobânzii de politică monetară | The interest rate of monetary policy | Rata dobânzii de politică monetară reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale BNR. Actualmente, acestea sunt operaţiunile repo pe termen de o săptămână, derulate prin licitaţie la rată fixă de dobândă. |
| Rata naturală a dobânzii | Natural interest rate | Rata naturală a dobânzii reprezintă acea rată (reală) neobservabilă a dobânzii pe termen scurt consistentă cu situarea PIB-ului la nivelul său potențial și, implicit, cu absența presiunilor inflaționiste din partea cererii agregate. Importanţa ratei naturale a dobânzii derivă din calitatea acesteia de reper pentru banca centrală în evaluarea caracterului – stimulativ sau restrictiv – al conduitei politicii monetare (reflectată de deciziile adoptate cu privire la rata de referinţă a dobânzii). Printre factorii care influenţează rata naturală a dobânzii amintim cheltuielile guvernamentale, preferinţele consumatorilor (de exemplu, consum prezent vs. consum în perioadele viitoare), progresul tehnologic şi elasticitatea ofertei de muncă la o creştere a salariului. Termeni înrudiţi: PIB potențial |
| Rata reală a dobânzii | Real interest rate | Rata nominală a dobânzii corectată cu modificarea preţurilor în cursul perioadei de timp considerate. Ea exprimă astfel un randament real, respectiv un câştig evaluat în termeni de bunuri şi servicii. În forma ex-post, rata reală vizează o perioadă de timp anterioară, fiind determinată pe baza inflaţiei înregistrate în acea perioadă. În forma ex ante, rata reală vizează o perioadă de timp viitoare şi se determină pe baza aşteptărilor inflaţioniste formate în prezent pentru perioada respectivă. Deoarece vizează orizonturi de timp viitoare, deciziile agenţilor economici de a plasa fonduri şi a realiza investiţii depind de rata reală ex-ante şi nu de rata reală ex-post. |
| Rata reală de creştere a PIB | Real GDP growth rate | Indicele de volum al PIB minus 100. Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB), indice de volum al PIB. |
| Sezonalitate | Seasonality | Tiparul fluctuaţiilor în evoluţia unei variabile economice care apar sistematic în anumite perioade ale anului. |
| Strategie de politică monetară | Monetary policy strategy | Ansamblul de criterii şi proceduri ce stau la baza adoptării, implementării şi comunicării deciziilor băncii centrale care vizează atingerea obiectivului fundamental al politicii monetare. Principalele tipuri de strategii de politică monetară sunt: (i) ţintirea cursului de schimb, (ii) ţintirea agregatelor monetare, (iii) ţintirea inflaţiei. În contextul ţintirii cursului de schimb, ancora nominală a politicii monetare o constituie valoarea ratei de schimb a monedei naţionale faţă de o monedă aparţinând unui partener comercial important, care înregistrează o rată scăzută a inflaţiei. În funcţie de gradul de flexibilitate a cursului de schimb şi de fermitatea angajamentului autorităţii monetare vis-a-vis de evoluţia cursului, regimul are o mare varietate de forme (curs de schimb fix, curs de schimb ajustabil conform unei traiectorii prestabilite, curs de schimb cu bandă orizontală sau ajustabilă etc.). Un caz extrem al regimurilor cursului de schimb îl constituie consiliul monetar, în cadrul căruia banca centrală este obligată să schimbe moneda naţională contra valută la cursul de schimb fix stabilit prin lege, ori de câte ori publicul solicită; consiliul monetar impune ca baza monetară să fie acoperită în proporţie de peste 100 la sută cu rezerve valutare, constrângând la maximum operaţiunile discreţionare ale autorităţii monetare. În contextul agregatelor monetare, banca centrală utilizează în mod explicit un agregat monetar drept ancoră nominală (obiectiv intermediar) în vederea atingerii obiectivului de inflaţie; această strategie are ca fundament existenţa unei relaţii relativ stabile între stocul de bani din economie şi valoarea nominală a PIB. Termeni înrudiţi: ţintirea directă a inflaţiei. |
| Supraîncălzire | Overheating | Reprezintă situația în care cererea agregată pe termen scurt este superioară ofertei agregate pe termen lung. Altfel spus, dacă ne referim la întreaga economie, deviaţia PIB de la nivelul potențial este pozitivă, excesul de cerere astfel determinat exercitând, ceteris paribus, presiuni inflaționiste. Concomitent, supraîncălzirea presupune înregistrarea unor dezechilibre în majoritatea sectoarelor economiei. Termeni înrudiţi: Deviația PIB. |
| Swap valutar | Swap | În general, swap-ul valutar presupune cumpărarea unei valute la momentul încheierii tranzacţiei şi obligaţia vinderii acesteia la un termen viitor la un curs la termen (forward) prestabilit. Unele analize includ în această categorie şi tranzacţii de tip swap pe rata dobânzii care presupun şi un risc valutar. Acestea sunt tranzacţii în care schimbul dintre cele două părţi reprezintă diferenţialul de dobândă (în care cel puţin una este variabilă), calculate pentru două sume (valorii noţionale), exprimate în valute diferite |
| Valoare unitară a exporturilor/importurilor | Export/import unit value | Raport între valoarea exporturilor/importurilor şi cantităţile exportate/importate; deşi este utilizată ca o aproximare a indicelui preţurilor de export/import, variaţia în timp a valorii unitare nu reflectă doar mişcările de preţ, ci şi influenţa modificărilor intervenite în structura exporturilor/ importurilor. |
| Variabilă exogenă | Exogenous variable | Variabilă al cărei comportament nu este determinat din interacţiunea cu alte variabile ale unui model economic dat. |
| Venit disponibil al populaţiei | Personal disposable income | Venitul care poate fi utilizat de populaţie pentru consum sau pentru economisire în cadrul unei anumite perioade de timp (de obicei, trimestru sau an). Acesta include, pe lângă veniturile din muncă şi din patrimoniu (chirii, dobânzi, dividende), veniturile sub forma transferurilor curente (pensii, alocaţii, ajutoare, alte transferuri băneşti) şi reprezintă venitul rămas la dispoziţia populaţiei după achitarea impozitelor directe, a contribuţiilor sociale şi efectuarea unor transferuri curente. |
| Şocuri asupra cererii agregate | Aggregate demand shocks | Şocuri (impulsuri de schimbare) ce influenţează totalul veniturilor destinate cheltuirii, putând fi generate, spre exemplu, de măsuri de politică fiscală (modificări de cheltuieli ale guvernului şi/sau de impozite), de modificarea condiţiilor care influenţează economisirea şi îndatorarea (mişcări ale ratelor dobânzilor) sau de fluctuaţiile schimburilor comerciale cu alte ţări (exporturi şi importuri). Termeni înrudiţi: şocuri asupra ofertei agregate. |
| Şocuri asupra ofertei agregate | Aggregate supply shocks | Şocuri (impulsuri de schimbare) ce influenţează costurile pe care le suportă producătorii (preţuri ale materiilor prime, salarii). Termeni înrudiţi: şocuri asupra cererii agregate. |
| Ţintirea directă a inflaţiei | Inflation targeting | Strategie de politică monetară caracterizată prin adoptarea publică a unei ţinte cantitative de inflaţie pentru unul sau mai multe orizonturi de timp şi asumarea explicită a stabilităţii preţurilor ca obiectiv primordial al politicii monetare. O trăsătură importantă a acestei strategii o reprezintă transparenţa comunicării cu publicul în ceea ce priveşte obiectivele şi acţiunile de politică monetară, precum şi perspectiva băncii centrale asupra evoluţiei viitoare a preţurilor. Comunicarea transparentă facilitează evaluarea publică a performanţei politicii monetare, contribuind astfel la creşterea responsabilităţii băncii centrale. Termeni înrudiţi: strategie de politică monetară. |
| Ţintă de inflaţie | Inflation target | Reper de ghidare a politicii monetare exprimat ca nivel punctual pentru creşterea agreată a preţurilor într-o anumită perioadă. |
Sursa: https://www.bnr.ro/Glosar-2444.aspx
Vezi filmul de mai sus si acceseaza link-ul de mai jos pentru mai multe informatii!
Realizati rapid analize economico-financiare cu cel mai performant program software:
MacrostandarD Business Analyst
