Glosar de termeni economico-financiari
Pe langa acest articol, este util ca studiati si Formulele de calcul ale indicatorilor de analiza economico-financiara.
| Termen | Explicatie |
|---|---|
| Aversiune faţă de risc | Dorinţa de a evita incertitudinea. Aversiunea faţă de risc este de obicei cuantificată matematic printr-o valoare aşteptată, pe care investitorul îşi doreşte s-o minimizeze sau elimine în scopul obţinerii unei certitudini mai mari. |
| Contagiune | Reprezintă transmisia unor şocuri la nivel inter-sectorial, pe plan intern şi internaţional, independent de interconexiunile structurale sau de perturbările curente. |
| Creanţe restante | Creanţe comerciale, valori de recuperat, credite acordate inclusiv pe baza valorilor primite în pensiune, nerambursate la scadenţă, precum şi soldurile debitoare neautorizate (overdraft) ale conturilor curente; creanţe din dobânzi neîncasate la scadenţă; creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor restante. |
| Criză financiară | Pierderea încrederii în moneda unei ţări sau în alte active financiare ale acesteia, fapt ce determină investitorii internaţionali să îşi retragă fondurile/ banii din ţara respectivă. |
| Debitori neacoperiţi | Sunt acei debitori care obţin venituri într-o monedă şi se îndatorează într-o altă monedă, fiind expuşi riscului de curs de schimb. |
| Dezintermediere | Retragerea de sume de bani din conturile care oferă un randament scăzut, deschise la intermediari financiari (bănci, companii de asigurări de viaţă) pentru a fi investiţi în mod direct în instrumente ale pieţei care oferă un randament superior. |
| Efectul de levier | Exprimă gradul de îndatorare al unei companii. Acţionează prin potenţarea rentabilităţii capitalurilor în condiţiile în care costul îndatorării este inferior rentabilităţii activelor. Se calculează ca raport între totalul datoriilor angajate şi nivelul capitalurilor proprii. |
| Evaluarea riscurilor | Identificarea sistematică şi administrarea riscurilor dintr-o anumită activitate. Cuprinde: i)identificarea factorilor aleatori; ii) evaluarea probabilităţii ca aceşti factori să genereze daune; iii) implementarea funcţiilor de control pentru minimizarea riscului; iv) monitorizarea eficientei pe termen lung. |
| Lichiditatea | Reprezintă capacitatea unei entităţi de a-şi onora datoriile pe termen scurt, prin deţineri de active lichide (numerar, conturi la bănci, investiţii pe termen scurt, alte active foarte lichide). Un activ este considerat lichid dacă poate fi uşor transformat în numerar. Lichiditatea se calculează (i) ca raport între activele curente şi pasivele curente (rata curentă), (ii) ca raport între activele curente, mai puţin stocurile, şi pasivele curente (testul acid) şi (iii) ca raport între activele curente cele mai lichide (casa şi conturi la bănci şi investiţii financiare pe termen scurt) şi pasive curente (rata lichidităţii imediate).Din perspectiva pieţelor financiare, instrumentele tranzacţionate prezintă lichiditate dacă tranzacţiile importante pot fi efectuate fără ca preţul de piaţă să fie afectat semnificativ. Un volum mare de tranzacţii într-o piaţă facilitează lichiditatea. |
| Rata riscului de credit şi a plasamentelor interbancare 1 | Raportul dintre expunerea neajustată aferentă creditelor bancare, nebancare, a plasamentelor interbancare şi a dobânzilor clasificate în „îndoielnic” şi „pierdere” în total credite, plasamente interbancare şi dobânzi aferente. |
| Rata riscului de credit şi a plasamentelor interbancare 2 | Raportul dintre expunerea neajustată aferentă creditelor bancare, nebancare, a plasamentelor interbancare şi a dobânzilor clasificate în „substandard”, „îndoielnic” şi „pierdere” în total credite, plasamente interbancare şi dobânzi aferente. |
| Rentabilitatea economică | Măsoară rata de rentabilitate a activelor instituţiilor sau companiilor. Se determină ca raport între profitul net şi activele la sfârşitul perioadei sau profit net şi media activelor (ROA). |
| Rentabilitatea financiară | Măsoară rata de rentabilitate a investiţiei acţionarilor. Se determină ca raport între profitul net şi capitalul propriu la sfârşitul perioadei sau profitul net şi media capitalului propriu (ROE). |
| Risc | Probabilitatea ca un rezultat să nu se realizeze conform aşteptărilor. Riscul poate fi măsurat, fiind astfel diferenţiat de incertitudine. În termeni financiari, riscul se referă la probabilitatea unei pierderi financiare. |
| Riscul de credit (pentru sistemele de plăţi) | Reprezintă riscul ca un participant la un sistem de plăţi să nu fie capabil să-şi îndeplinească integral obligaţiile financiare din sistem, nici la momentul scadenţei, nici la orice alt moment ulterior. |
| Riscul de lichiditate (pentru sistemele de plăţi) | Reprezintă riscul ca un participant la un sistem de plăţi să nu aibă fonduri suficiente pentru a-şi îndeplini obligaţiile sale financiare din sistem, în forma şi la momentul prevăzute, deşi ar putea fi capabil să o facă la un moment ulterior. |
| Riscul legal (pentru sistemele de plăţi) | Reprezintă riscul ca un cadru legal inadecvat, interpretabil, sau incertitudinile juridice, să cauzeze sau să accentueze riscurile de credit sau lichiditate. |
| Riscul operaţional (pentru sistemele de plăţi) | Reprezintă riscul ca factorii operaţionali, precum defecţiunile tehnice sau erorile de operare, să cauzeze sau să amplifice riscurile. |
| Riscul sistemic (pentru sistemele de plăţi) | Reprezintă riscul ca incapacitatea unui participant dintr-un sistem de plăţi sau dintr-un sistem de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, sau, mai general, din pieţele financiare, de a-şi îndeplini obligaţiile care derivă din participarea sa la sistem sau ca o disfuncţionalitate a sistemului să cauzeze şi altor participanţi la sistem sau altor instituţii financiare din sistemul financiar, imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile la scadenţă, ceea ce poate cauza probleme semnificative de lichiditate sau de credit şi, în consecinţă, poate periclita stabilitatea sistemului respectiv sau a pieţelor financiare. |
| Sistem financiar | Instituţii, pieţe şi infrastructuri ce interacţionează în mod complex cu scopul de a mobiliza fonduri financiare pentru investiţii şi de a oferi facilităţi, inclusiv sisteme de plăţi, pentru activităţile comerciale. |
| Sisteme de plăţi de importanţă sistemică (pentru sistemele de plăţi) | Reprezintă sistemele care pot iniţia sau transmite şocurile asupra sistemelor financiare şi pieţelor internaţionale, din cauza volumului sau naturii plăţii pe care o procesează sau din cauza valorii agregate a plăţilor. |
| Stress test | Tehnici statistice care permit evaluarea vulnerabilităţilor ce rezultă din legăturile macrofinanciare de la nivelul economiei şi aprecierea capacităţii sistemului bancar de a absorbi şocuri în condiţiile unor evenimente excepţionale dar plauzibile. Literatura şi practica de specialitate au consacrat două funcţionalităţi ale stress testului din perspectiva băncilor centrale. Prima dintre acestea priveşte procesul de analiză macrofinanciară (sistemică), respectiv studierea rezistenţei sistemului financiar la şocuri extreme şi cuantificarea riscului sistemic. Rolul principal al stress testului din perspectiva sistemică este de a identifica expunerile latente care pot genera efecte de contaminare la nivelul sectorului financiar. În mod particular, modelele de stress test pot furniza o verificare independentă asupra surselor potenţiale de vulnerabilitate şi o înţelegere mai cuprinzătoare a legăturilor dintre sistemul financiar şi mediul macroeconomic. A doua funcţiune este legată de analiza instituţională, prin faptul că pe baza stress testului pot fi identificate băncile vulnerabile. Acesta poate fi folosit de băncile centrale împreună cu instrumentele tradiţionale de supraveghere off site (modelele de rating, sistemele de avertizare timpurie şi alte date şi informaţii calitative) pentru a identifica băncile comerciale care trebuie monitorizate mai atent. În plus, unele bănci centrale au început să acorde mai multă atenţie aspectelor de reglementare privind analizele de stress test realizate la nivelul instituţiilor de credit. Aceste preocupări sunt impulsionate şi de prevederile pilonului doi din Noul Acord de Capital, care menţionează explicit rolul stress testului în gestiunea riscurilor bancare. Tehnicile de stress test nu au o funcţie predictivă. |
| Supraevaluarea activelor | Reprezintă o expansiune nesustenabilă a preţurilor activelor, nejustificată de factori economici structurali, urmată de reducerea drastică şi rapidă a preţurilor. |
| Turbulenţe financiare | Unul sau mai multe evenimente al căror impact are capacitatea să afecteze stabilitatea sistemului financiar prin transmiterea de la o instituţie financiară la alta, inclusiv prin intermediul sistemului de plăţi. |
| Volatilitate | Măsoară amplitudinea cu care preţul unui activ, marfă sau instrument financiar este aşteptat să fluctueze, în orice direcţie, într-o anumită perioadă de timp. |
Sursa: https://www.bnr.ro/Glosar-2444.aspx
Vezi filmul de mai sus si acceseaza link-ul de mai jos pentru mai multe informatii!
Realizati rapid analize economico-financiare cu cel mai performant program software:
MacrostandarD Business Analyst
